Alergia la latex este o reacție a sistemului imunitar la proteinele din cauciucul natural, extras din seva unui arbore tropical. Se manifestă de la mâncărime și roșeață pe piele până la strănut, criză de astm sau, rar, reacție alergică severă. Riscul este mai mare la persoanele expuse des la mănuși de cauciuc și la cele care au trecut prin multe intervenții medicale.
Ce tipuri de reacție la latex există?
Reacțiile la produsele din latex sunt de trei feluri, iar doar două dintre ele sunt alergii propriu-zise. Diferența contează, pentru că riscul și investigațiile sunt diferite.
| Tip de reacție | Când apare | Cum arată |
|---|---|---|
| Dermatită iritativă (nu este alergie) | După purtare îndelungată | Piele uscată, crăpată, cu mâncărime, doar în zona de contact |
| Alergie de contact întârziată | La una–două zile după contact | Eczemă cu roșeață și mici vezicule, de obicei pe mâini; este provocată mai ales de substanțele chimice folosite la prelucrarea cauciucului |
| Alergie imediată | În câteva minute | Pete roșii în relief, mâncărime, nas care curge, ochi iritați, respirație șuierătoare, uneori reacție severă |
Alergia de contact întârziată seamănă cu alte reacții ale pielii la produse folosite zilnic, prezentate în articolul despre alergiile de contact.
Cine are un risc mai mare de alergie la latex?
Riscul de alergie la latex este mai mare la persoanele care intră frecvent în contact cu el, pentru că sensibilizarea se produce în timp, prin expuneri repetate. Grupele descrise cel mai des sunt:
- personalul medical și stomatologic, care poartă zilnic mănuși;
- persoanele care lucrează în saloane de coafură, în curățenie sau în industria alimentară;
- copiii și adulții care au avut multe operații sau proceduri cu sonde, încă din primii ani de viață;
- persoanele cu alte alergii sau cu dermatită atopică.
Mănușile pudrate cresc expunerea, deoarece pudra preia proteinele din latex și le răspândește în aer, de unde pot fi inhalate.
În ce obiecte se găsește latexul?
Latexul natural se găsește într-o gamă largă de obiecte elastice din cauciuc, de la cele medicale la cele din gospodărie. Cele mai frecvente sunt mănușile de examinare și de menaj, baloanele, prezervativele, sondele și unele garouri, elasticele de birou și de păr, tetinele și suzetele din cauciuc, mânerele unor unelte sau aparate de sport și unele benzi elastice din îmbrăcăminte. Multe dintre aceste produse există și în variante din materiale sintetice, precum nitrilul, vinilul sau siliconul, însă eticheta trebuie citită de fiecare dată. La alergia de contact întârziată, unele substanțe chimice de prelucrare se pot afla și în produsele sintetice, așa că alegerea alternativei se face împreună cu medicul alergolog sau dermatolog.
Ce fructe pot da reacții la cei alergici la latex?
Banana, avocado, kiwi și castanele sunt fructele asociate cel mai des cu alergia la latex, deoarece conțin proteine asemănătoare cu cele din cauciucul natural. Fenomenul este cunoscut ca sindromul latex–fructe. Mai rar sunt implicate și alte alimente, precum papaya, pepenele sau roșiile. Nu toate persoanele alergice la latex reacționează la aceste fructe, iar ce se poate consuma se stabilește după evaluarea medicală.
Când este nevoie de ajutor de urgență?
Ajutorul de urgență este necesar atunci când, după contactul cu latexul sau după un aliment, apar semnele unei reacții generalizate, iar în acest caz se sună imediat la 112:
- umflarea buzelor, a limbii sau a gâtului;
- lipsă de aer, respirație șuierătoare sau răgușeală bruscă;
- pete în relief pe tot corpul, amețeală, slăbiciune sau pierderea cunoștinței;
- vărsături sau dureri abdominale puternice apărute brusc.
Contactul cu sursa de latex (mănuși, balon, sondă) se întrerupe imediat. Dacă medicul a prescris un tratament de urgență pentru reacțiile alergice severe, acesta se folosește conform instrucțiunilor primite. Pașii utili până la sosirea echipajului sunt descriși în articolul despre semnele unei reacții alergice grave.
Cum se confirmă alergia la latex și ce se face apoi?
Alergia la latex se confirmă la medicul alergolog, pe baza istoricului și a unor teste alese în funcție de tipul de reacție: teste de sânge sau teste cutanate pentru reacția imediată și teste cu plasturi pentru cea întârziată. Etapele unui astfel de consult sunt explicate în articolul despre consultul la alergolog.
După diagnostic, alergia se menționează la fiecare medic, stomatolog sau laborator, înaintea oricărei proceduri, astfel încât echipa să pregătească materiale fără latex. Copiii, gravidele și persoanele cu astm sau alte boli cronice au nevoie de un plan stabilit împreună cu medicul. Informațiile din acest articol sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical.